|
1. Ce se întîmplă cu moldovenii care se reîntorc acasă după o experienţă de trafic de fiinţe umane? Majoritatea supravieţuitorilor traficului de fiinţe umane provin dintr-un mediu care este vulnerabil din punctul de vedere economic şi social. După ce se întoarc acasă, ei deseori se regăsesc în aceleaşi condiţii sau chiar mai rele. Victimele care vorbesc despre experienţa lor pot fi respinse de către familia lor, şi adesea se confruntă cu stigma socială, fără nici o şansă de a se reîntoarce la o viaţă normală şi foarte puţine mijloace de a-şi cîştiga existenţa. Victimele de obicei suferă de probleme grave de sănătate, atît fizice, cît şi mentale, din cauza experienţelor traumatizante. Riscul revictimizării în rîndul victimelor care se confruntă cu aceste dificultăţi este unul înalt. Identificarea şi asistarea victimelor, prin urmare, este la fel de important şi dificilă. Măsurile de reabilitare şi reintegrare sunt procese important de restabilire, care por dura luni sau chiar ani întregi. În Republica Moldova, OIM este una dintre organizaţii care asistă victimele traficului de fiinţe umane. Centrul de asistenţă şi protecţie (CAP) este gestionat de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în parteneriat cu OIM Moldova. Centrul asigură măsurile de reabilitare în faza iniţială a crizei după identificare. Măsurile includ susţinere socială, consiliere psihologică, asistenţă medicală şi juridică. Fiind singura instituţie de acest gen din Republica Moldova, Centrul oferă servicii de asistenţă într-un mediu sigur şi prietenos. Pe durata plasării în Centru, se elaborează un plan de reintegrare, care poate include diverse tipuri de măsuri: consiliere şi suport psihologic, asistenţă medicală, abilitare socio-economică, dezvoltare profesională, educaţie formală şi informală, şi aşa mai departe. Dacă beneficiarul centrului din anumite motive nu poate să se întoarcă acasă după finalizarea fazei de intervenţie de criză, personalul centrului va acorda asistenţă în referire către instituţiile care oferă asistenţă de lungă durată, sau către locuinţă de tranziţie. Centrul are capacitatea să asigure asistenţă pentru 24 beneficiari.
2. Ce a fost realizat pentru a combate traficul de fiinţe umane în Moldova? În ultimii ani Guvernul Republicii Moldova a luat o serie de măsuri legislative, organizaţionale, administrative şi de alt gen pentru a promova lupta împotriva traficului de fiinţe umane. În anii 2005-2006, Parlamentul a ratificat una dintre cele mai importante convenţii internaţionale şi a adoptat Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane. Această lege a introdus completări şi modificări la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală şi alte reglementări menite să sporească răspunderea pentru crimele de trafic de fiinţe umane, precum şi pentru crimele conexe, cum ar fi organizarea migraţiei ilegale, cerşetorie. Au fost înregistrate progrese în urmărirea penală a cazurilor de trafic de fiinţe umane. De asemenea, există diverse organizaţii neguvernamentale proactive care acordă asistenţă şi suport victimelor traficul de fiinţe umane, implementînd programe care vizează prevenirea acestui fenomen în rîndul grupurilor de risc ridicat prin intermediul campaniilor de sensibilizare public şi prin asistenţă directă pentru grupurile de risc. În Republica Moldova, cel mai important mecanism de prevenire a traficului de fiinţe umane este Sistemul Naţional de Referire.
3. Ce este Sistemul Naţional de Referire? Sistemul Naţional de Referire (SNR) este mecanismul central în lupta împotriva traficului de fiinţe umane; este un sistem de cooperare între actorii guvernamentali şi neguvernamentali. Toate părţile interesate majore implicate în combaterea traficului de fiinţe umane în Moldova participă la SNR, iar Guvernul deţine proprietatea deplină asupra sistemului. SNR este menit să faciliteze accesul la serviciile de protecţie prin crearea şi folosirea procedurilor de referire. Strategia SNR are ca scop integrarea treptată a sistemul existent de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane în sistemul naţional de asistenţă şi protecţie a grupurilor de populaţie social-vulnerabile. Prin urmare, SNR serveşte atît pentru prevenirea traficului de fiinţe umane, precum şi pentru protecţia şi asistarea celor care au căzut victime acestei infracţiuni. Scopul SNR este delegarea responsabilităţii de asistenţă şi protecţie a victimelor ale traficului de fiinţe umane, cu respectarea drepturilor acestora, de la organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale către instituţiile de stat. În cadrul SNR, statul are rolul principal şi acţionează în calitate de coordonator al măsurilor de asistenţă şi prevenire. Strategia şi Planul de Acţiuni SNR au intrat în vigoare pe 10 februarie 2009, devenind un document obligatoriu după aprobarea acestuia de către Parlament. Iniţial, SNR a fost lansat de OIM Moldova în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale (MSPS), în 5 raioane-pilot în anul 2006. În anul 2011, SNR s-a extins pînă la 7 raioane ceea ce a dus la toate unităţile administrativ-teritoriale, cu excepţia Transnistriei, acoperind toate 32 raioane şi 3 municipii. Astfel, SNR acordă asistenţă şi protecţie persoanelor vulnerabile în fiecare comunitate a Republicii Moldova. Metodologia SNR, de asemenea a fost distribuită în partea stângă a Nistrului prin seminare şi în timp ce Ministerul Sănătăţii salută aceste seminare, implementarea SNR în în partea stângă a Nistrului este imposibilă din cauza structurii guvernamentale diferite. 4. Care sunt eforturile depuse de Guvern pentru a preveni traficul de fiinţe umane? Funcţionarea mecanismului de stat pentru combaterea şi prevenirea traficului de fiinţe umane a fost susţinut în mod continuu prin activităţi de sensibilizare destinate prevenirii fenomenului. Aceste activităţi s-au axat pe diferite grupuri ţintă - victime ale traficului de fiinţe umane, persoane vulnerabile (în special femei şi fete), tineret, clerici, dar de asemenea şi donatori şi parteneri. Printre altele, sensibilizarea a avut ca scop abordarea factorilor care sporesc vulnerabilitatea traficării, în special prin direcţionarea persoanelor din grupurile ţintă la serviciile de stat disponibile în cadrul SNR. Astfel, activitatea echipelor multidisciplinare SNR din regiuni este promovată atît prin distribuirea de materiale informative, cît şi prin organizarea de evenimente speciale pentru acest scop. În anul 2012, atît Guvernul, precum şi partenerii săi au susţinut promovarea liniilor fierbinţi pentru migraţie sigură şi asistenţă şi a liniilor de încredere pentru victimele violenţei în familie, au organizat evenimente/campanii speciale în scopul soluţionării problemei traficului de fiinţe umane, şi a vulnerabilităţii femeilor şi a fetelor (Săptămâna de luptă împotriva traficului de fiinţe umane, Festivalul familiei, Campania Naţională „16 Zile de Activism Împotriva Violenţei de Gen", etc.).
5. Există eforturi de combatere a cauzelor profunde ale traficului de fiinţe umane cum ar fi sărăcia, lipsa accesului la educaţie şi oportunităţi economice, etc.? Da. Abilitarea socială şi economică a grupurilor dezavantajate vulnerabile la traficul de fiinţe umane (potenţiale victime/cazuri de risc) se efectuează pe o bază permanentă în cadrul SNR, lucru care include un component specific pentru acest scop -prevenire proactivă prin acordarea asistenţei sociale potenţialelor victime. Astfel, în scopul de a evita riscul de traficare în cazul persoanelor dezavantajate, echipele multidisciplinare, în cooperare cu OIM şi ONG-ri locale identifică şi acordă asistenţa individuală potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane. Acest proces se bazează pe abordare individuală însoţită de monitorizarea cazului şi consiliere, precum şi suport în (re)plasare în instituţiile de învăţămînt, pregătire profesională, mediere în încadrare în piaţa muncii, instruire în domeniul dezvoltării afacerilor şi asistenţă în formă de micro-granturi pentru a favoriza abilitarea economică a (potenţialelor) victime. Alte tipuri de suport includ - asistenţă medicală şi psihologică, sprijin material întru facilitarea procedurii de obţinere a beneficiilor sociale, asistenţă juridică, asistenţă în obţinerea documentelor de identificare. Situaţiile de criză sunt asistate în cadrul Centrului de asistenţă şi protecţie. În scopul combaterii cauzelor profunde ale traficului de fiinţe umane, SNR oferă protecţie şi asistenţă direcţionată grupurilor deosebit de vulnerabile cum ar fi: absolvenţii ai şcolilor internat, victime a violenţei în familie, copii rămaşi în urmă în rezultatul migraţiei, minori neînsoţiţi identificaţi în străinătate, migranţi în dificultate. |